Întrebări şi răspunsuri (Szabolcs Czire)

GENERALITĂŢI
DESPRE AUTORITATE
DESPRE RAŢIUNE
DESPRE CONŞTIINTĂ
DESPRE CREDINŢĂ
DESPRE DUMNEZEU
DESPRE OM
DESPRE ISUS
BIBLIA: SFÂNTA SCRIPTURĂ
BISERICA
REZUMAT

GENERALITĂŢI

1. De ce s-o citesc?
– Ca să cunoşti o religie simplă: religia unitariană.
2. Vrea să mă convertească?
– Nu.
3. Atunci care-i scopul acestei broşuri?
– Prezentarea unitarianismului, care a luat formă instituţională acum 430 de ani, prin proclamarea libertăţii conştiinţei şi toleranţei religioase la dieta din Turda în 1568. În loc de convertire noi credem că fiecare adult are obligaţia să-şi aleagă şi să-şi trăiască religia.
4. Fără convertire nu se micşorează numărul credincioşilor?
– Puterea laică nu a fost niciodată scopul acestei religii; importantă este calitatea, nu cantitatea.
5. De ce a fost prigonită?
– Ca reprezentantă  a aripii radicale a reformei protestante, a fost prigonită pentru diferenţa de opinie.
6. Sunt unitarienii protestanţi?
– Da.
7. Ce este Reforma radicală?
– Fondatorul Bisericii Unitariene, Ferenc Dávid se reîntoarce la învăţăturile lui Isus, şi se delimitează de dogmele, tradiţiile, organizarea eclesiastică a bisericilor fondate pe învăţăturile pauline.
8. Care e esenţa unitarianismului?
– Aspiraţia spre Dumnezeu.
9. Dacă religiile sunt interdependente de cultură, atunci unitarianismul este religia spiritului transilvănean?
– Ca religie se găseşte şi în alte culturi, dar Ardealul este locul unde s-a constituit pentru prima oară ca biserică (instituţie).
10. Sunt unitarienii creştini?
– Da, dacă a fi creştin înseamnă a urma învăţăturile lui Isus.
11. De unde devine denumirea de "unitarian"?
– De la cuvântul latinesc unus [est Deus] – Dumnezeu e unul – care exprimă ideea de bază a unitarianismului.
12. La ce se referă această unitate?
– În primul rând la Dumnezeu, dar printr-însul la lume, la om, la legi, la ţelul comun, etc.
13. Care e condiţia acestei unităţi?
– Recunoaşterea pluralităţii şi o convieţuire paşnică între diferitele culturi, religii, confesiuni.
14. Cum se manifestă acest liberalism la unitarieni?
– Prin principii de bază ca: delimitarea de dogme, toleranţa religioasă, libertatea şi responsabilitatea raţiunii şi a conştiinţei, etc.
15. E mai adevărată ca celelalte religii?
– Nu, doar mai simplă şi concisă în crez şi în ţelul propus.

DESPRE AUTORITATE

1. De ce trebuie să vorbim despre autoritate?
– Pentru că e principiul de bază al religiilor.
2. Cărei autorităţi s-a supus Isus?
– El a recunoscut doar o singură autoritate: a lui Dumnezeu.
3. Dar creştinismul?
– De la origini şi până în prezent, creştinismul a recunoscut mai multe autorităţi exterioare ca Biblia, biserica, clerul, papalitatea, tradiţia, etc.
4. Care sunt  consecinţele recunoaşterii acestor autorităţi exterioare?
– Importanţa supunerii. Credinţa nu mai este o experienţă sufletească, ci acceptarea dogmelor, crezurilor, a puterii clericale.
5. Ce spun unitarienii despre autoritate?
– Singura autoritate pe care o acceptăm este una interioară, definită prin raţiune şi conştiinţă.

DESPRE RAŢIUNE

1. Este unitarianismul prea raţional?
– Nu; raţiunea este o scânteie a dumnezeescului în om; astfel înţeleasă ea cuprinde gândirea intuitivă, credinţa, concepţiile estetice şi ştiinţifice, normele morale.
2. E raţiunea preponderentă în religie?
– Nu; raţiunea îşi are rolul ei special, dar credinţa surclasează intelectul.
3. Care e locul ei?
– Libertatea raţiunii în cunoaşterea adevărurilor religioase şi a normelor etice e o condiţie esenţială a religiei.

DESPRE CONŞTIINŢĂ

1. "Glasul" lui Dumnezeu în noi?
– Da; recunoaşterea ei necesită practică şi cunoştinţe religioase.
2. La ce se foloseşte?
– La o autoevaluare, la recunoaşterea idealurilor şi datoriilor noastre.
3. Este ea aceeaşi în fiecare om?
– Normele eticii sunt universale, dar în conştiinţă ele au o formă personală.
4. Poate fi educată?
– Da prin autoevaluare; prin fapte bune; prin rugăciune; prin cunoştiinţe religioase.
5. Poate fi impusă?
– Nu.
6. Cum se manifestă în viaţa omului?
– Pe plan religios şi etic.

DESPRE CREDINŢĂ

1. Ce este credinţa?
– Încrederea în Dumnezeu, credinţă personală, stil de viaţă prin care răspundem la iubirea dumnezeiască.
2. Şi îndoiala …?
– Îndoiala nu este antiteza credinţei, ci o parte integrantă a ei.
3. În cine să credem?
– În Dumnezeu, printr-o credinţă activă.
4. Cum se manifestă în credinţă calea de mijloc?
– Printr-o credinţă luminată de intelect, care-şi păstrează misterul.

DESPRE DUMNEZEU

1. Cine e Dumnezeu?
– Esenţa spirituală a lumii.
2. Ce este Dumnezeu?
– Dumnezeu este un simbol religios, întrupând ţelurile şi valorile vieţii noastre spirituale.
3. Unul sau mai mulţi?
– Unul, care se manifestă în diferite forme şi la diferite nivele.
4. Poate fi dovedită existenţa Lui?
– Nu; dar nici nu e necesar. Cel care nu crede în El, nu poate fi convertit cu dovezi raţionale.
5. Cum e Dumnezeu?
– Dumnezeu e Cauza primordială, Creator, Esenţa Spirituală, Iubire, Tată Ceresc.
6. Prezintă-L! / Vorbeşte despre El!
– Dumnezeu este o esenţă spirituală activă, prezentă în lume şi în noi.
7. Prin ce se manifestă activitatea Lui?
– Prin creaţie şi providenţă.
8. Ce e providenţa?
– Grija prin care Dumnezeu păstrează armonia generală a lumii.
9. Asupra cui se exercită providenţa?
– Asupra a tot şi a toate.
10. Are providenţa un sfârşit?
– Nu; providenţa lui Dumnezeu e veşnică.
11. Care e datoria noastră?
– Să fim colaboratorii lui Dumnezeu în perfectibilitatea omului şi a lumii.
12. Lumea este doar un loc al suferinţei?
– Nu; lumea ca o creaţie a lui Dumnezeu, poartă amprenta bunătăţii.
13. Atunci de ce există răul, suferinţa?
– Răul, suferinţa sunt o urmare a evoluţiei şi a alegerilor noastre imperfecte.
14. Trebuie deci să ne resemnăm?
– Nu. Credinţa în Dumnezeu ne ajută să depăşim greutăţiile vieţii şi să suprimăm sursele suferinţei.
15. Cum se manifestează relaţia noastră cu Dumnezeu?
– La nivel intelectual şi emoţional prin revelaţia divină, percepută de raţiune şi conştiinţă; la nivelul limbajului prin rugăciune.
16. Ce înţelegem prin revelaţie divină?
– Revelaţia divină este o parte integrantă a creaţiei şi a providenţei, prin care Dumnezeu ni se face cunoscut.
17. Este Isus singura şi suprema revelare a lui Dumnezeu?
– Nu; manifestarea divină nu poate fi limitată la o singură persoană.
18. Care sunt învăţăturile unitariene despre revelaţie?
– Dumnezeu este o revelaţie continuă pentru toţi oamenii în toate timpurile.
19. Ce este sfântul duh?
– Este activitatea lui Dumnezeu prin care El stabileşte un contact direct cu noi.
20. Cine poate fi părtaş al sfântului duh?
– Toţi cei care cred, că activitatea lui este universală şi permanentă.
21. Care e datoria noastră?
– Să cunoaştem voinţa lui Dumnezeu şi să trăim conform ei.
22. Ce este rugăciunea?
– Dialog cu Dumnezeu.

DESPRE OM

1. Omul e păcătos?
– Nu; fiecare copil se naşte curat, cu posibilitatea bunătăţii.
2. Ce este atunci păcatul originar?
– O încercare a omului din acel timp de a explica originea răului şi a altor fenomene ce au raport cu existenţa.
3. Cine e omul?
– Copilul materiei şi al spiritului, purtător al sufletului divin, colaborator al lui Dumnezeu.
4. De ce păcătuim?
– În procesul lung şi dificil al creşterii fiecare copil greşeşte.
5. Omul/preotul ne poate absolvi de păcat?
– Doar cel împotriva căruia păcătuim, poate să ne ierte greşelile.
6. Cum ştim că Dumnezeu ne-a iertat?
– Prin faptul că nu mai păcătuim.
7. Ce responsabilitate avem?
– Suntem responsabili pentru viaţa noastră, a aproapelui şi a lumii.

DESPRE ISUS

1. Fiul lui Dumnezeu?
– Da; ca noi toţi.
2. Nu-l degradăm considerându-l om?
– Dimpotrivă. El devine model pentru noi tocmai prin umanitatea sa.
3. Care e atitudinea unitarienilor faţă de Isus?
– Încearcă să-l urmeze, nu să-l adore, importante fiind învăţăturile şi modelul lui de viaţă.
4. Cum devenim discipoli ai lui Isus?
– Dacă trăim şi muncim nu doar pentru noi înşine, ci şi pentru aproapele nostru.
5. Care e esenţa învăţăturilor sale?
– Împărăţia cerurilor, care înseamnă totodată şi mântuirea.
6. Mântuirea se realizează după moarte?
– Ca şi împărăţia cerurilor, mântuirea nu este doar o realitate viitoare ci şi una prezentă.
7. Deci mântuirea noastră nu e determinată?
– Nu; Dumnezeu vrea ca fiecare om să se mântuiască şi să ajungă la cunoaşterea adevărului.
8. Dar viaţa veşnică?
– E continuitatea vieţii sufletului după moarte.
9. Ce ne aşteaptă după moarte?
– Ca şi Isus, nu ne lansăm în speculaţii privitoare la viaţa de apoi. Singura noastră certitudine este că bunul Dumnezeu va fi cu noi.
10. Ce se întâmplă cu trupul după moarte?
– Ca materie, îşi continuă viaţa potrivit legilor biologice.
11. Sufletul este deci superior trupului?
– Aceasta e o categorizare fără rost, în viaţa omului, drumul spre suflet trece prin trup.
12. E Isus Mântuitorul nostru?
– Fiecare este propriu-i mântuitor, Isus ne arată doar calea.

BIBLIA: SFÂNTA SCRIPTURĂ

1. Carte sfântă?
– Religia unitariană se sprijină pe fundament biblic, deci preţuieşte şi stimează Biblia.
2. Biblia – cuvântul lui Dumnezeu?
– Biblia are o inspiraţie divină dar e o lucrare a omului, cu greşelile aferente.
3. Cum trebuie citită?
– Prin prisma raţiunii şi a sufletului, deosebind elementele-i perene de cele trecătoare.

BISERICA

1. Ce este biserica?
– O comunitate spirituală a oamenilor cu Dumnezeu şi cu ei înşişi.
2. E necesară?
– Da; date fiind raporturile omului nu numai cu Dumnezeu ci şi cu aproapele său.
3. Liberalismul nu exclude conceptul de instituţie?
– Nu; fondul necesită forma, deci religia, oricât de liberală ar fi, necesită o expresie instituţională.
4. Cui e accesibilă biserica unitariană?
– Tuturor.
5. Invariabilă?
– Nu, în continuă schimbare, reformă.
6. De ce nu are un ordin monahal?
– Biserica, ca instituţie, trăieşte în societate şi trebuie să ia parte activă în problemele ei.
7. Locul cultului e biserica?
– Deşi lui Dumnezeu ne închinăm în "duh şi adevăr", locul special al serviciului divin este biserica.
8. Interiorul ei de ce este aşa de simplu?
– Ca nimic să nu distragă atenţia omului de la întîlnirea cu Dumnezeu.
9. Ce este liturghia?
– O comunitate spirituală cu aproapele şi Dumnezeu.
10. Care sunt riturile unitariene?
– Botezul şi împărtăşania.
11. Ce este botezul?
– Act de recunoştinţă, legământ şi iniţiere simbolică în comunitate.
12. Împărtăşania; împărtăşire din trupul şi sângele lui Isus?
– Nu; un act simbolic în memoria vieţii, învăţăturilor şi morţii lui Isus.

REZUMAT

– o religie simplă dar în armonie cu învăţăturile marilor tradiţii religioase;
– idealul omenesc e omul simplu în unicitatea şi simplicitatea lui;
– ţelul: prin pilda lui Isus să fii tu însuţi în încercarea de a fi copilul lui Dumnezeu;
– conştientizează valoarea fiecăruia;
– conştientizează  responsabilitatea omului;
– liturghia conştientizează problemele vieţii, importanţa răspunsului în spiritul învăţăturilor lui Isus;
– îşi cunoaşte limitele şi ştie că nu are răspunsuri la toate întrebările noastre;
– e religia toleranţei.